Calitatea vieții este unul dintre indicii de referință pentru a măsură nivelul de trăi dintr-o țară, iar în această privință, România nu este unul dintre statele care să figureze în topul țărilor cu un nivel ridicat al calității vieții. Valoarea acestuia este de 66%, cu mult sub pragul considerat de către specialiști a fi unul normal și echilibrat (76%) și mult mai jos față de acele state în care se raportează un indice al calității vieții de peste 83%. Poate de aceea, așa cum menționează și site-ul de comparații Credit247, românii nu au posibilitatea de a face economii într-un ritm normal, iar nivelul creditării este unul inferior comparativ cu al țărilor dezvoltate economic. Bunăstarea financiară a românilor este undeva, departe, pentru că aceștia încă nu știu cum să-și consolideze nivelul de trăi și cum să-și sporească calitatea vieții!
De ce nu știm cum să ne îmbunătățim calitatea vieții?
Într-un stat în care sistemul public nu oferă alternative viabile, mulți dintre români nu au o slujbă care să îi mulțumească din punct de vedere financiar, nu caută soluții alternative precum diversificarea muncii și nici nu au învățat să economisească. Stilul de viață este axat în continuare pe asigurarea nevoilor primare (cele de bază, precum hrana și distracția) în timp ce viitorul nu prezintă interes pentru o mare parte dintre români. În astfel de condiții, românii nu fac decât să gândească pe termen scurt, fără să ia în calcul expresia populară “suntem prea săraci, ca să ne permitem lucruri de calitate inferioară”.
De exemplu, în cadrul bugetului lunar, cea mai mare pondere o ocupă nevoia de hrană, căreia, în medie, fiecare român îi acordă un procent destul de semnificativ (între 35% și 40%). Dacă mâncarea achiziționată ar fi de calitate, atunci acest procent ar scădea cu până la 10%-15%, pentru că se știe că hrana de calitate beneficiază de consistență, de un nivel ridicat al saturației și-ți oferă posibilitatea de a te simți îndestulat, fără să fie nevoie să consumi o cantitate mult prea mare. Mâncarea de calitate inferioară (care este foarte ieftină, pentru că în procesul de fabricație au fost folosite foarte multe ingredient de tip artificial sau diverși înlocuitori) necesită un nivel ridicat de consum pentru a se atinge pragul de saturație, iar pe lângă acest aspect, nu ține de “foame”. Astfel, într-un interval scurt de timp o să fie nevoie să mănânci din nou, ceea ce, evident, înseamnă că o să fie nevoie de mai multă mâncare!
*PUBLICITATE
Nu știm să ne îmbunătățim nivelul calității vieții pentru că nu dispunem de o educație financiară corespunzătoare, această lipsă fiind rezultatul atât al unei politici economice precare în perioada dinaintea anului 1989, cât și ulterior, până în anul 2000. Abia începând cu anul 2006, românii au început să înțeleagă că nu cantitatea este rezolvarea nevoilor și un contribuitor la creșterea nivelului de satisfacție, ci doar calitatea a ceea ce consumăm ne oferă atât posibilitatea de a fi fericiți, cât și de a face economii. Lipsiți de acest element, ne-am petrecut mai bine de aproape trei decenii încercând să găsim o formulă care să ne ajute să prosperăm financiar, neștiind că aceasta era la îndemâna fiecăruia dintre noi: educația financiară.
Cum interacționează calitatea vieții cu nivelul de bunăstare financiară?
Un loc de muncă mai bine plătit nu ne ajută doar să ne simțim mai protejați și ne oferă posibilitatea de a obține acces la produse de o calitate mai bună, ci ne permite să reușim să facem și economii. În momentul în care calitatea vieții este la un nivel superior înseamnă că atât sănătatea noastră fizică, cât și financiară se află pe plus, având valori pozitive. În acest mod, dintr-o singură mișcare, 5% din buget (procent alocat achiziționării de medicamente în fiecare lună) merg către contul de economisire. Achiziționarea de bunuri de calitate superioară ne oferă posibilitatea de a face economii la nivel colateral (un produs care are eficiență energetică de tip A triplu + o să ne ofere posibilitatea de a economisi apă și curent electric, ceea ce se va reflecta într-un cost mult diminuat al facturilor de la utilități).
Trebuie să înțelegem că bunăstarea financiară este la îndemâna noastră, fiind un factor volitiv, care ne va pune în valoare capacitatea noastră de a evolua. Economisirea, de exemplu, este posibilă nu doar atunci când consumăm mai puțin, achiziționăm produse cu un preț mai ieftin sau realizăm noi înșine anumite servicii pentru care am plăti bani (de la curățenie și până la zugrăvirea casei sau îngrijirea grădinii), ci înseamnă să găsim soluții financiare cât mai diversificate.
O sursă adițională de câștig ne ajută să ne sporim baza financiară din care putem face economii, oferindu-ne totodată și posibilitatea de a face în perioada următoare alegeri mai bune și care să ne permită să economisim și mai mult. Nu te gândi că atunci când vopsești de unul singur câștigi echivalentul sumei pe care ai fi plătit-o unui meșter zugrav, ci ia în calcul faptul că modul în care ai zugrăvit nu este unul profesionist, vopseaua nu va rezista în timp, iar nu peste foarte mult timp o să fii nevoit/nevoită să soliciți ajutor de specialitate, care va însemna costuri suplimentare (îndepărtarea stratului prost aplicat, aplicarea unui nou strat, materiale achiziționate din nou, etc.).
Bunăstarea financiară nu este rezultatul unor acțiuni de mică anvergură, așa cum sunt prețurile mici ale produselor ieftine, promoțiile și reducerile din magazine pentru produse care nu prezintă o calitate superioară a materialelor din care sunt confecționate sau orice alt tip de discounturi care vor determina achiziționarea unor noi produse cât de curând. Aceasta este rezultatul unor acțiuni bine concertate, bazate pe nevoi reale și pe utilitate, precum și pe calitatea a ceea ce cumpărăm și pe nivelul de satisfacție pe termen lung pe care ni-l oferă. Depinde doar de noi că nivelul satisfacției vieții să crească de la o zi la altă, iar bunăstarea financiară să facă parte din viață noastră, așa că, de acum înainte gândește-te că în mâinile tale stau atât viitorul și creșterea calității vieții, cât și bunăstarea financiară!
