Trăim cu toții dintr-o sursă de venituri care poate fi diferențiată în funcție de pregătire și studii, vârstă sau zona geografică; unii încasează un salariu, alții beneficiază de o pensie, în timp ce alte persoane se bazează pe venituri cu caracter ocazional. Cu toții avem nevoi zilnice pe care trebuie să ni le satisfacem și care impun cheltuieli și costuri, care, se diferențiază în funcție de zona geografică și vârstă, iar în anumite cazuri, chiar de nivelul de pregătire. Suntem uniți de cheltuieli (iar mulți dintre noi și de venituri care sunt la un nivel minimal), ceea ce ne face mai puțin susceptibili de a economisi.
Cu toate acestea, așa cum se întâmplă și-n cazul unei comparații de credit de consum este nevoie (din punct de vedere statistic) să se evidențieze mediul în care oamenii economisesc mai mult. Este bine știut faptul că în mediul rural (datorită vârstei) oamenii au tendința de a face economii mai mult decât cei din mediul urban, doar că, în ceea ce privește nivelul economiilor realizate, aceștia din urmă stau mai bine. Până la urmă, cine sunt câștigătorii acestei “întreceri” în materie de economisire?
Oamenii din mediul rural sunt mai orientate către economisire decât cei din mediul urban
Este bine știut faptul că celor din mediul rural le-a fost insuflat respectul pentru economisire și pentru asigurarea viitorului financiar, ceea ce se poate observa din modul în care oamenii își cheltuiesc banii. Lipsiți de venituri financiare mari, cu caracter stabil, cei din mediul rural au învățat să cheltuiască în mod responsabil, dat fiind faptul că sursa lor financiară nu este atât de bine determinată precum cea a persoanelor din mediul urban. În general, românii își concentrează atenția asupra cheltuielilor pentru hrană, rezultatul fiind un procent copleșitor de 40% din venituri care este alocat acestei categorii. Modul de consum este diferit în funcție de mediu, așa că persoanele din zona rurală consumă în general, mai mult din gospodăria proprie, în timp ce persoanele din zona urbană sunt axate pe consumul din marile centre comerciale.
În ambele cazuri, nivelul de economisire pe mâncare este este destul de ridicat, cu predilecție pentru cei din mediul rural, care, pot ajunge la un grad de economisire de până la 60% în acest sens (atât în ceea ce privește mâncarea, cât și băuturile alcoolice). Cei de la oraș beneficiază de avantajul oferit de comparația între produse pe bază de preț și calitate, în funcție de acești factori alegându-se centrul de unde se efectuează achiziționarea produselor. Însă, nivelul de economisire este mult mai scăzut, de până în 30%, dat fiind faptul că trebuie să cumpere toate produsele de care au nevoie (nu că în situația celor din mediul rural, care au posibilitatea de a se descurca oricând doar pe baza a ceea ce se găsește în gospodărie). Desigur, viciile sunt aproape la același nivel taxate (solicitând aproximativ 8% din buget), cu mențiunea că persoanele din zona rurală pot acoperi partea de băuturi alcoolice din producția proprie.
*PUBLICITATE
În ceea ce privește combustibilul, cei din mediul urban reușesc să economisească mai mult, dat fiind faptul că li se oferă posibilitatea de a avea toate cheltuielile legate de întreținere (căldură, apă caldă și apă rece) incluse pe aceeași factură (inclusiv gazele naturale). Pe timp de iarnă, cei din mediul urban au costuri (în funcție de suprafața locuinței) cuprinse între 250 și 750 lei pe lună, spre deosebire de cei din mediul rural care au costuri numai pentru combustibil de aproximativ 800 lei (pentru lemnul de foc). Referitor la acest aspect, pe timpul perioadei de iarnă, costurile celor din mediul rural sunt mult mai mari, ceea ce echilibrează balanța de peste an față de cei din mediul urban.
Desigur, atât cei din mediul rural, cât și cei din mediul urban pot face economii, fiecare adaptându-se zonei și condițiilor din aceasta, ceea ce înseamnă că ar trebui că mai toți românii să economisească. Cu toate acestea, la nivelul anului 2017, există un grad de numai 35% în ceea ce privește economisirea (aproximativ 170 de miliarde de lei economisiți de populație). Este de remarcat faptul că deși economisesc într-un număr mult mai ridicat decât cei de la oraș, persoanele din mediul rural neavând venituri atât de mari nu pot raporta un grad prea ridicat al sumei economisite. În schimb, cei din mediul urban câștigă mai bine, dar economisesc mai puțin, dat fiind faptul că, beneficiind de venituri mai mari poți obține mai ușor credite, ceea ce face ca să nu mai fie atât de interesați de economisire în sine.
De ce sunt persoanele din mediul rural mai “predispuse” către economisire în comparație cu cele din mediul urban?
Explicația este simplă în ceea ce privește această chestiune: cei din mediul rural neavând venituri mari nici nu pot accesa credite și nici nu se pot bucura de pensii cu valori mari la bătrânețe, ceea ce impune abordarea viitorului financiar din perspectiva economisirii. În plus, este vorba și despre o cutumă în acest sens, obiceiul transmis “din moși strămoși” de a te îngriji de toate cele necesare pentru bătrânețe. Oamenii din mediul rural (în special cei mai în vârstă și care sunt și cei mai atenți la economisire) își doresc să nu existe niciun fel de “griji” pentru cei mai tineri, atunci când va veni momentul trecerii în neființă, așa că se îngrijesc de acest aspect încă din tinerețe. În schimb, cei din mediul urban, având venituri mari pot accesa împrumuturi, dar se pot bucura și de mai multe opțiuni de “consumare” a veniturilor lunare în comparație cu cei din mediul rural, ceea ce are că efect o mai slabă economisire.
Atât unii, cât și ceilalți “reușesc” să aibă un grad de economisire de numai 9%, puțin mai jos decât nivelul Uniunii Europene, unde economisirea este de aproximativ 12%. Chiar dacă nu există niciun motiv de bucurie, ambele categorii având un grad de economisire aproximativ egal este foarte important că românii să învețe să facă economii și să se îngrijească de tot ceea ce presupune un viitor financiar cât de cât asigurat.
