În general, termenul se referă la persoane juridice, mai precis la lichidarea unei societăți comerciale. Se ajunge aici atunci când societatea nu își mai poate plăti datoriile și redresarea a devenit imposibilă. Fie că este vorba de credite online sau credite bancare, falimentul se aplică tuturor. Procedura este lungă și complicată și există mai multe posibilități, dar este necesară o decizie a instanței sau a judecătorului sindic.
În acest articol vom discuta pe scurt despre falimentul unei persoane fizice. Această posibilitate există de mult timp în țările dezvoltate însă introducerea ei la noi s-a lovit de numeroase dificultăți și a fost amânată în mod repetat. Există grupuri de interese puternice care se opun legii insolvenței persoanelor fizice și actul normativ a suferit mai multe modificări. Să vedem ce prevederi există în ultima versiune a lui.
Legea își propune să ajute persoanele de bună-credință, care au ajuns să nu-și mai poată plăti datoriile acumulate pentru nevoi personale. Poate fi vorba de restanțe la utilități, de ratele unui împrumut contractat pentru achiziția unor produse în scop personal sau de imposibilitatea de a rambursa un credit rapid destinat cheltuielilor zilnice. Atenție, legea nu acoperă datoriile apărute ca urmare a unei activități generatoare de profit, cum ar fi un credit pentru finanțarea unei investiții sau fondarea unei companii.
Falimentul personal oferă două opțiuni: un plan de eșalonare a datoriilor pe cinci ani prezentat unei comisii de insolvență sau procedura de lichidare în instanță.
În ambele cazuri, persoana fizică beneficiază de protecție și de avantaje importante: nu se mai acumulează dobânzi sau penalități, orice executare silită este suspendată, toate creanțele devin lichide iar persoana nu poate fi aruncată în stradă.
Momentan, legea are lacune importante și nu poate fi aplicată. În primul rând, normele metodologice aferente nu au fost aprobate, așa că promulgarea legii nu ar putea produce efecte. Comisiile de insolvență care ar trebui să se pronunțe asupra eșalonării datoriilor nu au fost constituite încă. De fapt, instanțele nici măcar nu au alocat până acum resursele umane și bugetare necesare funcționării lor.
Experții au criticat mai multe aspecte ale legii, care ar putea duce la probleme majore pe viitor. De exemplu, comisiile de insolvență nu includ și un reprezentant din partea creditorului, iar comisia se poate constitui într-o instanță de facto, a cărei decizie nu poate fi atacată la un nivel superior. În plus, atribuțiile membrilor comisiei și cele ale lichidatorilor nu sunt clar definite.
În forma actuală, legea a fost adoptată de parlament în luna mai 2015. Datorită imposibilității de a o pune concret în aplicare imediat, guvernul a decis prin ordonanță de urgență amânarea momentului până în decembrie 2016. Parlamentul a intervenit și a votat urgentarea procesului și președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să promulge legea pe 1 noiembrie.
În ultima clipă, președintele a cerut însă reexaminarea ei, motivând că actul normativ a fost adoptat prea rapid, fără ca instituțiile statului să se poată pregăti pentru aplicarea lui. Iohannis cere ca legea să producă efecte doar din luna decembrie, așa cum a cerut inițial guvernul. Rămâne de văzut dacă se va întâmpla asta și dacă nu cumva se vor mai produce modificări pe parcurs.
*PUBLICITATE
Pe scurt, falimentul se aplică inclusiv pentru credite nebancare.
